Biblioteca onlineCarti, informatii texte, bloguri, carti pentru copii cu continut educativ.

Gheorghe Doja

Gheorghe Doja, în maghiar? Dózsa György, în slovac? Juraj Dóža, (* ca. 1470, Dalnic, Covasna - † 20 iulie 1514, Timi?oara) a fost un mic nobil secui din Transilvania

Glad

Glad a fost voievod (duce) al Banatului (Å£ara dintre Tisa, MureÅŸ, Dunăre ÅŸi CarpaÅ£i), pe la anul 900, cu cetatea de scaun la Cheve. 

Grigore IV Ghica

Grigore al IV-lea Ghica, (Grigore Dimitrie Ghica), a fost domnitor al Ţării RomâneÅŸti: 30 iunie 1822 - 29 aprilie 1828.

Era nepot de frate al lui Grigore III Ghica. A fost cerut la tron de o parte dintre boieri ÅŸi a fost primul domnitor pământean în Å¢ara Românească după epoca fanariotă. 

Ioan de Hunedoara

Ioan de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Corvin, popularizat de istoriografia comunistă ca Iancu de Hunedoara (n. ca. 1387 - d. 1456) (în latină Ioannes Corvinus, în germană Johann Hunyadi, în maghiară Hunyadi János, în slovacă Ján Huňadi) a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-

Ioan Gheorghe Caragea

Ioan Gheorghe Caragea a fost un voievod ÅŸi domn în Å¢ara Românească (1812 - 1818). Provine dintr-o familie grecească. 

Litovoi

Litovoi (Lytuon sau Litos=din latinescul piatră) este menÅ£ionat în diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei din 1247 (Diploma IoaniÅ£ilor), ca voievod român al teritoriului cunoscut astăzi ca Oltenia. Dacă în diploma cavalerilor IoaniÅ£i apare ca voievod peste o arie care cuprindea aproximativ Gorjul si MehedinÅ£iul, în toate documentele ulterioare apare ca voievod peste toată Oltenia. 

Matei Basarab

Matei Basarab, ( 1580, Brâncoveni - † 19 aprilie 1654), a fost domnitor al Ţării RomâneÅŸti între 1632 ÅŸi 1654.

Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei Basarab descindea din puternica familie a CraioveÅŸtilor. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de "Basarab" imediat după urcarea pe tron, considerându-se nepot al lui

Matei Corvin

Matei Corvin (de Hunedoara) (n. 23 februarie 1443, la Cluj - d. 6 aprilie 1490, la Viena) (în latin? Matthias Corvinus, în maghiar? Hunyadi Mátyás, în german? Matthias Corvinus, în croat? Matija Korvin) a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei.

Menumorut

Menumorut a fost menÅ£ionat în cronica notarului Anonymus al regelui ungur Bela al III-lea sub numele de Ménmarót (în maghiara veche "armăsar morav", la fel cum în germ. 

Mihai al Romaniei

Regele Mihai I al României (*25 octombrie 1921, Sinaia), Prin? de Hohenzollern[1][2], este fiul Regelui Carol al II-lea. A fost suveran al României între 20 iulie 1927 - 8 iunie 1930, precum ?i între 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947. Mihai a devenit pentru prima dat? Rege dup? moartea bunicului s?u Ferdinand ?i în urma renun?arii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925).

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul (n. 1558 - 9 august 1601, Câmpia Turzii), ban de MehedinÅ£i, stolnic domnesc ÅŸi ban al Craiovei, întâiul domnitor român al tuturor celor trei ţări române, Å¢ara Românească,

Mihail I

Mihail I (voievod al Ţării RomâneÅŸti între ianuarie 1419 - august 1420), fiu al lui Mircea cel Bătrân ÅŸi asociat la domnie din 1399 (după opinia istoricului Emil Vârtosu chiar din 1393), are o domnie scurtă ÅŸi agitată.

Mihail Sturdza

Mihail Sturza, (n. 1795 - d. 1884, Paris) a fost domnitor al Moldovei .

Neagoe Basarab

Neagoe Basarab şi fiul său Teodosie(icoana grecească din Mănăstirea Dionysiou)

Neagoe Basarab a fost Domnitorul Ţării RomâneÅŸti între 1512 ÅŸi 1521. SoÅ£ia sa a fost Doamna Despina, din familia sârbă Brancovici.

Nicolae Alexandru

Nicolae Alexandru (domnitor al Ţării RomâneÅŸti între 1352 - noiembrie 1364) este fiul lui Basarab I, asociat la domnie ÅŸi, apoi, succesor al tatălui său la moartea acestuia în 1352.

Nicolae Mavrocordat

Nicolae Mavrocordat, (* 3 mai 1680, Constantinopol - † 3 septembrie 1730, BucureÅŸti), a fost domnitor în Moldova de două ori: 17 noiembrie 1709 - noiembrie 1710 ÅŸi

Nicolae Mavrogheni

Nicolae Mavrogheni a fost un domnitor fanariot din Å¢ara Românească.

Petru Aron

Petru al III-lea Aron a fost domnitor al Moldovei între octombrie 1451 ÅŸi februarie 1452, respectiv august 1454 ÅŸi februarie 1455 ÅŸi între mai 1455 ÅŸi aprilie 1457. Este fi

Petru I al Moldovei

Petru I, numit ÅŸi MuÅŸat de unii istorici, a fost domnitor al Moldovei între 1375 ÅŸi 1391. A fost probabil, după unii specialiÅŸti, fiul lui Costea ÅŸi al MuÅŸatei ÅŸi rudă cu Basarabii (1375), după alÅ£ii, fiul unui anume Åžtefan, al cărui nume s-a păstrat doar în vechile pomelnice ale domnilor Moldovei. 

Radu al III-lea cel Frumos

Radu al III-lea cel Frumos, cunoscut ÅŸi sub numele de Radu cel Frumos, este domn al Ţării RomâneÅŸti de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475). Este fiul lui Vlad Dracul ÅŸi vine la domnie cu ajutor turcesc

Radu al II-lea Prasnaglava

Radu al II-lea Prasnaglava (domnitor al Ţării RomâneÅŸti între august 1420 - 1422; vara lui 1423; toamna lui 1424; ianuarie - primăvara lui 1427), fiu al lui Mircea cel Bătrân, este probabil ultimul voievod al Tarii Romanesti.

Radu I

Radu I (n. 1330 - d. 1383), domnitor al Ţării RomâneÅŸti între c1377 - c1383, este fiul lui Nicolae Alexandru, frate ÅŸi succesor al lui Vladislav I, identificat de mulÅ£i istorici cu legendarul Radu Negru, voievod mitic al începuturilor statului medieval Å¢ara Românească, fondator al instituÅ£iilor acestui stat ÅŸi

Radu Mihnea

Radu Mihnea (n. 1586 — d. 1626), a fost domnitor al Munteniei: septembrie 1601 - martie 1602, martie 1611 - mai 1611, 12 septembrie 1611 - august 1616, august 1620

Regele Ferdinand

Ferdinand s-a nascut la Sigmaringen, in anul 1865, fiind al doilea fiu al Principelui Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al Regelui Carol, si al Principesei Antoaneta, infanta Portugaliei. 

Scorilo

Scorilo a fost rege al dacilor pe timpul când împăratul Octavian (27 î.Ch. - 14 d.Ch.) a început să conducă Imperiul Roman.

Seneslau

Seneslau (Seneslav), este menÅ£ionat în diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei ca fiind voievod român în Transalpina (Muntenia), la 1247.

Tudor Vladimirescu

Tudor Vladimirescu (1780 - 1821) a fost conducătorul revoluţiei de la 1821.

S-a născut în satul Vladimiri (Gorj), dintr-o familie de moÅŸneni. A învăţat carte ÅŸi limba greacă în casa boierului

Vlad al II-lea Dracul

Vlad II Dracul (c. 1390 - 1447) a fost domnitor al Ţării RomâneÅŸti între 1436 ÅŸi 1442 ÅŸi din nou din 1443 până în 1447.

Vlad I Uzurpatorul

Vlad I Uzurpatorul (domnitor al Ţării RomâneÅŸti între noiembrie 1394 sau mai 1395 - decembrie 1396) potrivit unor istorici mai vechi, printre care ÅŸi Alexandru D. Xenopol, ar fi fost fiul lui Mircea cel Bătrân, identificat cu un presupus fiu rebel

Vladislav al II-lea

Vladislav al II-lea (domnitor al Ţării RomâneÅŸti între noiembrie/decembrie 1447 (sau martie 1448) - octombrie 1448; noiembrie 1448 - august 1456), fiu al lui Dan al II-lea.

Vladislav I

Vladislav I (n. 1325, d. 1377) a fost domnitorul Ţării RomâneÅŸti între 1364 ÅŸi cca 1377; este fiul lui Nicolae Alexandru ÅŸi frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut publicului larg ÅŸi sub numele de Vlaicu Vodă, datorită piesei de teatru omonime a lui Alexandru Davila.