Broscuta Moni
.jpeg)
A fost odat? o broscu?a tare curioas?. Ea locuia lâng? p?durea minunilor. Despre acea p?dure se spunea c?, te poate transforma ?i te poate duce în lumea pe care ?i-o dore?ti.
Broscu?a noastr?, Moni, c?ci acesta era numele ei, visa sa poat? vedea cum e în lumea oamenilor. Auzise c? exist? juc?rii care arat? ca ea ?i copiii se bucur? jucându-se cu ele. Î?i dorea s? tr?iasc? ?i ea o astfel de experien?? a juc?riei broscu??. Întrucât gândul nu-i d?dea pace s-a hot?rât s? mearg? în p?durea minunilor ?i s?-?i pun? aceast? dorin??. S? se transforme într-o broscu?? juc?rie!
P?durea minunilor era locul care te ajuta s?-?i împline?ti orice dorin??, îns? drumul pân? acolo nu era deloc u?or. Înainte de a intra în p?dure trebuia s? mergi pe o alee care avea de o parte ?i de alta numai liane r?ut?cioase. Dac? nu erai atent se înf??urau de tine ?i nu-?i mai d?deau voie s? avansezi. Îns? Moni era o brocu?? ambi?ioas?. A mers cu grij?. A ales momentul cel mai potrivit, acela când lianele se odihneau. Unele dintre ele aveau un somn tare adânc, iar Moni a ?tiut s? profite de acest lucru. Dorin?a era prea mare ?i nu-?i permitea s? fac? vreo gre?eal? care s? o ?in? pe loc ?i s? nu ajung? acolo unde vroia, la îndeplinirea visului ei.
O dat? ajuns? pe t?râmul magic al p?durii minunilor, broscu?a a închis ochii, ?i-a imaginat dorin?a concretizându-se ?i ... gata!
Moni s-a transformat într-o broscu?? de cauciuc care atunci când o ap?sai striga "oac". Uitase, îns?, s?-?i doreasc? s? se afle pe rafturile unei libr?rii sau direct în casa vreunui copil, ca experien?a ei s? se concretizeze exact cum î?i imaginase.
A?a c?, nu avea ce face decât s? a?tepte s? treac? cineva prin p?dure, care s-o observe ?i s-o ia acas?. Nu trecu mult timp ?i ap?ru p?durarul. Acesta nu o observ?. Dezam?git?, broscu?a se rostogoli pân? la piciorul lui. C?lcat? cu talpa bocancului ea scoase un "oac" ?ip?tor.
- O juc?rie! Oare cum o fi ajuns aici? I-o voi duce nepoatei mele.
Moni era fericit?. Va ajunge la un copil. Exact a?a cum î?i dorise.
- Iat?, Toni drag?, ?i-am adus o broscu??!
- Mul?umesc, bunicule! Ce frumoas? e! Merg s?-i fac b?i??!
Feti?a sp?l? broscu?a ?i îi f?cu cuno?tin?? cu celelalte juc?rii. În sfâr?it, tr?ia experien?a mult visat?. Cu timpul începu s? i se fac? dor de lacul ei. Pe zi ce trecea devenea tot mai trist?. Trebuia s? ajung? iar în p?dure pentru a se putea transforma în broscu?a ce fusese mai înainte. Se str?dui din r?sputeri s-o supere pe Toni pentru a o determina s? renun?e la ea, îns? în zadar pentru c? feti?a se ata?ase de juc?rie. Astfel, broscu?a trebuia s? se obi?nuiasc? cu ideea de a nu-?i mai vedea lacul.
Dar, într-o bun? zi... la Toni veni în vizit? un b?ie?el. Acesta lu? broscu?a ?i ap?s? pe ea pân? când nu mai auzi niciun sunet. Broscu?a juc?rie se stricase ?i acum avea ?anse s? ajung? în p?dure. A fost aruncat? la co?ul de gunoi. Vântul puternic a r?sturnat tomberonul, parc? special pentru a o ajuta, ?i a dus-o direct pe t?râmul p?durii minunilor.
Astfel s-a transformat iar??i în broscu?a cea vie ?i a ajuns în lacul ei.
De atunci, broscu?a cea curioas?, a înv??at s? aib? grij? ce î?i dore?te. A povestit tuturor experien?a ei ?i de fiecare dat? spunea: "ai grij? ce-?i dore?ti pentru c? s-ar putea s? se întâmple!"